Lucrările de denisipare reprezintă de fapt efectuarea intretinerii – mentenantei forajului. In cursul exploatarii puturilor in mod natural se produce acumularea de nisip la partea de jos a forajului – in decantor.
Aceasta acumulare are loc in functie de miscarile apei in panza freatica chiar si atunci cand din foraj nu se extrage apa, fiind insa accentuate in procesul de exploatare. Cresterea nivelului nisipului in interiorul putului duce in prima faza la cresterea cantitatii de nisip evacuate in apa extrasa si implicit la uzura prematura a pompei, iar apoi (daca nu se intervine pentru intretinere prin denisipare) la colmatarea acestuia. Specialistii recomanda efectuarea denisiparii cel putin o data la patru ani la fiecare foraj.
Masuratori hidrogeologice
Denisiparea este procedeul prin care se elimina dopul de nisip format in foraj de-a lungul timpului. Acest lucru este posibil cu instalatia de aer-lift.
Denisiparea are rolul de a crea in jurul filtrului un filtru natural din granulele mai mari din strat, prin eliminarea partilor mai fine.
Prin denisipare se obtine:
- Marirea permeabilitatii zonei invecinate filtrului;
- Micsorarea pierderilor de sarcina din cauza filtrului, prin crearea posibilitatii de folosire integrala a suprafetei active ale acestora;
- Marirea razei efective a forajului si implicit a debitului ce poate fi pompat din putul forat.
Pomparile pentru denisipare se fac tinand cont de granulometria stratelor acvifere. In cazul stratelor acvifere cu nisipuri grosiere si pietrisuri, pomparile pentru denisipare se pot incepe cu denivelarea cea mai mare. Denivelarea maxima este bine sa nu depaseasca 1/3 din grosimea stratului acvifer in cazul stratelor freatice. In cazul in care stratele acvifere sunt formate din nisipuri foarte fine, pomparea de denisipare se recomanda sa se faca cu debite reduse (minim 8 ore), care pe masura ce apa se limpezeste la un debit sa creasca la altul iar denivelarea sa nu depaseasca 1/3 din coloana de apa din foraj.
La denisipare se folosesc urmatoarele procedee:
- denisipare prin pompari alternative: forajul se da in productie prin pompare, astfel se produc din timp opriri bruste ale pompei mamuth (stolturi). Prin aceasta metoda se creaza variatii de presiune care duc la denisiparea forajului.
- pompare cu pompa mamuth pe tronsoane: pentru acest procedeu este nevoie de o piesa speciala asezata la sorbul pompei mamuth;
- pomparea cu gura forajului deschisa (libera): pompa mamuth este de tipul cu teava de aer concentric;
- pomparea cu gura forajului etansata;
- denisiparea cu balbotaj in dreptul stratului;
- pomparea simpla cu pompa mamuth.
Indiferent de procedeele folosite la denisiparea unui put forat o atentie deosebita se va acorda evolutiei denisiparii, printr-o serie de masuratori care permit dezvoltarea operatiei de denisipare de la o faza la alta. In primul rand sunt necesare masuratorile de nivel static, nivel dinamic si debit si acesta din jumatate de ora in primele 10 ore de denisipare.
O denisipare in care apa s-a limpezit nu indica cu certitudine ca operatia s-a terminat. Este necesar sa se urmareasca si sa se noteze periodic debitul pompat, denivelareea corespunzatoare si evolutia lor. O indicatie a terminarii denisiparii poate fi data de evolutia in timp a debitului in raport cu denivelarea.
La inceputul denisiparii debitul va fi mai mic, iar denivelarea mai mare. Pe masura ce denisiparea se executa debitul creste pentru o denivelare mai mica ajungand ca in final aceste doua elemente sa se stabilizeze.
Denisiparea odata terminate urmeaza probe de pompare pentru determinarea conditiilor de exploatare-debitul si poziyia de montare a pompei, precum si determinarea caracteristicilor hidrogeologice ale stratului acvifer (permeabilitatea, transmisivitatea, raza de influenta).
Probele de debit se efectueaza in trei trepte de pompare. In timpul efectuarii unei trepte, pomparea trebuie sa se faca la o denivelare stabilizata pentru un debit dat. Acesta se stabileste practice atunci cand trei masuratori la un interval de cel putin o ora, indica aproximativ acelasi nivel hidrodinamic pentru un debit dat, adica se realizeaza un regim de pompare constant.
Dupa efectuarea pomparii pentru treapta cea mai mare se va urmari si timpul de revenire al apei la nivelul hidrostatic initial, notandu-se periodic nivelul la care a revenit apa, pana ajuns la nivelul hidrostatic.
Nisiparea este favorizata atunci cand debitul cu care se exploateaza forajul este mult mai mare decat debitul propriu-zis al forajului, marimea margaritarului introdus sau marimea fantelor nu afost just aleasa, fiind prea mare, in aceasta situatie nisipul din strat nu este retinut si patrunde in foraj pe care il optureaza in timp.
Chiar daca dimensionarea pietrisului si a fantelor este corect aleasa, din cauza unei exploatari nerationale cu debit foarte mare, viteza de antrenare a apei in foraj devine prea mare, acest lucru duce la antrenarea particulelelor de nisip introducandu-le in interiorul forajului.
In acest caz in foraj apar viituri de nisip, apare inclusiv fenomenul de colmatare a stratului ce inconjoara filtrul de jur imprejur.
LEGENDĂ CULORI:
*roșu: județe în care există lucrări în desfășurare;
**galben: județe în care urmează să desfășurăm lucrări în următoarele săptămâni, contracte deja semnate.
Selectati zona /judetul d-voastra :
Update: 1 Mai 2023
LEGENDĂ CULORI:
*roșu: județe în care există lucrări în desfășurare;
**galben: județe în care urmează să desfășurăm lucrări în următoarele săptămâni, contracte deja semnate.
